Dupa un Craciun incarcat cu traditii autohtone (pomana porcului, carnati, tochitura, sarmale, chisca, toba, sorici, etc.) stropite cu Feteasca neagra de Uricani si Aligote de Visani, pe nepusa masa m-am hotarat sa ies rapid din aceasta stare si sa evadez spre alte tinuturi.
Cea mai la indemana sursa de informare, internetul, mi-a dat si solutia : Tinutul Secuiesc. Voiam undeva la schi si dupa stirile televiziunilor, zapada cea mai consistenta se gasea in Judetul Harghita.
Singurele locuri libere pe care le-am gasit (probabil cineva renuntase) au fost la un Hotel Restaurant din Odorheiul Secuiesc, numit Gonduzo - tradus in romaneste ar insemna "alunga grija".
Ceea ce a fost pe deplin adevarat.
De-a lungul timpului mai trecusem prin zona dar in afara de a cumpara kurtos, paine specifica si cartofi, altceva nu am mai facut, doar sa aflu din media ca nu mai putem incapea in tara noastra din cauza lor, a secuilor.
Dupa un traseu lejer de patru ore prin Piatra Neamt - Bicaz - Gheorghieni, am ajuns la destinatie, Odorheiul Secuiesc. Am gasit cu usurinta hotelul cu ajutorul a doi localnici care se fortau sa vorbeasca romaneste dar care au insistat sa-mi arate unde sa ajung.
Primirea si cazarea au fost peste asteptari. Prima faza o rezolvasem, erau conditii de sa nu mai pleci.
Urma masa.
Un ospatar cu mustacioara, foarte atent sa inteleaga bine ce spuneam (pentru el romana era limba straina), a adus comanda.
Forma, prezentarea, imaginea, gustul - excelente, ca la marile restaurante din marile capitale.
O veriga trebuia sa fie slaba si s-o gasesc. M-am gandit la vinuri. De aceea am cerut oferta.
Spre surprinderea mea, am fost invitat la bar sa-mi aleg ceea ce-mi doream. Erau prezente aproape toate vinurile bune din podgoriile de renume romanesti. Si vinurile de Tokay, nelipsite, bineinteles.
Pana la urma am ramas la un roze imbuteliat la Ceptura iar la desert, din partea casei, proprietarul Nagy Gyorgy ne-a oferit un vin aromat din amintitul Tokay.
Trebuia neaparat sa ajung la schi. Pentru asta plecasem de-acasa.
Dupa 17 kilometri si un sfert de ora de mers cu masina, am ajuns la Homorod Bai pe Partia Lobogo.
Zapada din belsug peste tot, instalatia de schi in functiune, parcarea plina si partia la fel.
Atmosfera de vacanta. Bateriile se incarca rapid.
Filmulet de la schi in Harghita Bai
Poarta traditionala secuiasca din Bradet - cu localnic inclus
Prin Tinutul Secuiesc nu mi se intampla sa trec prea des, dar de cate ori o fac ma straduiesc sa opresc neaparat in Borzont (la 6 km de Ghiorghieni), la o carciuma de la drum, numita aprox. Basa Fagado (Basa e sigur - pentru ca am facut asocierea "circiuma-Base"). Sunt amabili cu romanii, desi lasa oarecum sa se vada ca fac eforturi sa se inteleaga cu ei, dar au o mancare senzationala! Mi s-a intamplat odata sa fac drumul Iasi-Gheorghieni-Borzont si retur doar ca sa merg cu niste prieteni acolo la masa! Totusi, precizare necesara: prietenii erau romani, foarte mari fani ai carciumii, iar eu si sotia eram invitatii lor...
RăspundețiȘtergere